De la fabrica la imobiliare: Povestea evreului care s-a intors sa faca afaceri in Romania dupa 40 de ani

Effy (Efraim) Pfeffermann, 82 de ani, este urmasul unei familii bogate din Timisoara. Dupa ce a supravietuit Holocaustului din Romania, a parasit tara in 1949 din cauza ocupatiei sovietice. S-a intors 40 de ani mai tarziu pentru a le oferi consultanta unor investitori americani. Astazi este inca activ pe piata locala, cu afaceri in domeniul imobiliarelor.

Effy Pfeffermann s-a nascut pe 12 octombrie 1932, in Timisoara, Romania. El locuia intr-o vila cu 5 dormitoare din oras, aproape de fabrica familiei sale, ce producea capace din aluminiu pentru sticle.   

Viata evreilor din Timisoara a inceput sa se schimbe radical din septembrie 1940, cand a venit la putere generalul (ulterior maresalul) Ion Antonescu.

La inceputul anului 1941, autoritatile romane i-au fortat familia sa vanda fabrica pe 1 dolar si sa paraseasca vila in 24 de ore. Astfel, a ajuns sa locuiasca in chirie intr-un apartament cu doua camere din Piata Traian. Iar situatia era din ce in ce mai rea pentru evreii din oras, potrivitjewishjournal.com.  

Dupa a scapat de deportari si munca in lagare, prin mituirea unor romani, lucrurile pareau sa ia o turnura pozitiva in august 1944, cand Germania pierdea razboiul iar Regele Mihai I l-a alungat de la putere pe Ion Antonescu. Fabrica a fost redata familiei, doar pentru a fi confiscata din nou de comunisti in 1947. Atunci, familia lui a facut demersuri pentru e emigra in Palestina. investitie imobiliare

Effy Pfeffermann a ajuns in Israel in 1949, unde a locuit la niste veri in Bnei Brak si a lucrat ca postas. La varsta de 18 ani, el s-a inrolat in armata. In 1959 a emigrat in SUA si s-a stabilit la Los Angeles, unde a cunoscut-o pe Susan Rosenbaum. S-a casatorit cu aceasta in februarie 1960. 
anunturi imobiliare
A avut mai multe job-uri marunte pana a ajuns profesor la o scoala evreiasca. Ulterior, s-a angajat ca agent de vanzari la IBM. Armata si job-ul de la IBM au fost, de altfel, cele mai bune scoli, considera Efraim Pfeffermann.    

In 1971 a plecat de la IBM si a infiintat Consolidated Financial Planning cu alti 4 parteneri. In 1979, a urmat dezvoltatorul imobiliar E.F.I., infiintat cu un singur partener. 

In 1989, acesta a inceput sa ofere consultanta firmelor americane care voiau sa intre pe piete est-europene. In 1998, a infiintat impreuna cu un var firma BTC, pentru dezvoltarea de proiecte imobiliare in Romania si Ungaria. El se implica si astazi in aceasta afacere.

Parcurile industriale – motorul „gripat“ al reindustrializarii Romaniei

Parcurile industriale au fost înființate în România în speranța menținerii gradului de industrializare la un grad acceptabil, după o perioadă în care marii coloși industriali s-au prăbușit din cauza costurilor de producție și a presiunii concurenței de pe piață.

În perioada 2004-2013, strategia națională care prevedea înfinițarea și dezvoltarea parcurilor industriale avea ca scop susținerea firmelor mici care nu aveau spații deproducție, precum și crearea de locuri de muncă pentru personalul disponibilizat masiv din sfera industriei.

Tendința este scădere a locurilor de muncă!

La această oră, România se poate lăuda cu cel mult 15 parcuri industriale puternice în care, din păcate, volumul investițiilor străine se menține la un nivel redus.

Numărul de locuri de muncă care ar fi trebuit atins în parcurile industriale din România, gândit la nivelul anului 2013, era de 100.000. „Din păcate, la această oră, s-a atins cota de aproximativ 40.000 de locuri de muncă, air tendința este de scădere, pentru că multe IMM-uri care funcționau în parcurile industriale sunt în faliment. Creșterea locuriulor de muncă se poate face doar prin înfințarea unor noiu parcuri industriale“, este de părere Traian Bărbat, secertarul general al Asociației Parcurilor Industriale Tehnologice, Științifice și Incubatoarelor de Afaceri din România (APITSIAR).

 Vrei sa vezi ce hale  bucurest se vor construi in judetul tau? Click aici

Situația la Brașov

În județul Brașov există 10 parcuri industriale și incubatoare de afaceri. Investițiile tip browfield (în halele unor fost fabrici) sunt pe 171 ha, unde lucrează 3710 angajați , iar cele greenfield pe 316 ha, unde au un loc de muncă peste 1500 de persoane. hale industriale vanzare oradea

Iată lista acestora: Carfil, Metrom, Roman – Brașov, Nitroparc Făgăraș, Zărnești, Victoria, Prejmer, ICCO Brașov, RAN – Feldioara, Incubatorul de Afaceri Brașov.

Reindustrializarea României nu se poate face fără regionalizare!

În ultimii ani se tot discută la nivel național despre reindustrializarea României, unde parcurile industrializare ar trebui să joace un rol important. spatii industriale de vanzare timis

„Principala problemă este faptul că lipsește reorganizarea regională administrativă a țării. În toate normele UE, schemele de sprijin sunt gândiute pentru zone de dezvoltare. De exemplu, la această oră, există o regiune de dezvoltare carpatină, din care România nu face parte. Nu ar mai trebui să fie un secret pentru nimeni că cercetarea științifică și relațiile dintre investitori se discută la nivel național, pentru că aceștia trebuie să interacționeze între ei. Investițiile dintr-un anumit domeniu nu se fac una în Constanța, alta la Timișoara și alta în nordul Moldovei. Ele trebuie să se concetreze pe zonă mai retrânsă, dată de reorganizarea regională administrativă“, mai spune Traian Bărbat.

Lipstește un Master Plan unic de dezvoltare economică

Reprezentantul APITSIAR (asociație care reunește 40 de parcuri din cele 65 din România), spune că o problemă pentru atragerea investitorilor străini este lipsa unui Master Plan unic de dezvoltare economică. depozite hale bihor de inchiriat

„Investitorii nu știu la această oră ce oferte au la dispoziție în plan național: ce terenuri industriale sunt disponibile, care sunt eliberate. Apoi, sunt terenuri industriale insuficient utilizate, indiferent că vorbim despre terenuri publice sau industriale. Un exemplu este Parcul Industrial Carfil SA, creat pe foste active al societății cu același nume. La această oră s-ar putea extinde suprafața parcului industrial, existând zone întregi care nu sunt folosite, dar totul ține de Romarm, respectiv de o decizie guvernamentală. Iar acest caz se poate extinde la nivel național, dar pentru acest lucru trebuie să se facă o inventariere a activlor nefolosite ale statului și să se facă o strategie“, ne-a declarat reprezentantul APITSIAR. hale chirie cluj

El spune că astfel de strategii tebuie să cuprindă informații la nivel de regiune sau național despre situația terenurilor tip brownfield libere, dacă trebuie decolmatate, dacă sunt intravilane sau extravilane, ce forme cadastrale au, la ce preț sunt, dacă sunt de vânzare, sau se pot concesiona ori închiria. Dacă există forță de muncă disponibilă în zonă, și daca da, este calificată și în ce domenii? De asemenea, dacă există spații pentru birouri. Un astfel de inventar s-a încercat a fi pus la punct în 2006, dar acest demers a fost abandonat.

Înființarea CIPI, rămasă în „coadă de pește“

Prin HG 959/29 octombrie 2014, s-a înființat Comitetul Interministerial pentru Parcuri Industriale (CIPI) – o decizie foarte bună, spun cei de la APITSIAR, care trebuie luată demult, dar care trebuie făcută cu cap și coadă.de inchiriat hale 

Practic, Guvernul a mai creat un organism unde să se întâlnescă membrii guvernului între ei, pentru că reprezentanții parcurilor industriale sunt ignorați în continuare. „Au fost mai multe întâlniri ale CIPI, dar pe noi nu ne-au chemat niciodată! Vom cere completarea hotărârii de guvern, în sensul ca reprezentnații parcurilor industriale să participe la aceste întâlniri, unde să aibă vot consultativ. Se iau decizii fără ca noi să fim consultați. Este absurd! Culmea, Ministerul Economiei a organizat o misiune economică în Austria, pe probleme de parcuri industriale, iar pe noi nu ne-a chemat nimeni. Prea se face totul cu nuanță politică“, a dezvăluit Traian Bărbat.

Facilitățile fiscale există, dar problema rămân utilitățile

Din punct de vedere fiscal, facilitățile existente sunt bune, dar transferul către autoritățile păublice locale creează probleme u asiogurarea utilităților. Investițiile sunt mari și nu pot fi acoperite sau nu sunt prioritare la nivelul comunităților. Inițial, a fost promovată o hotărâre de guvern în 2013, prin care să fie asigurate resursele financiare necesare, dar după două luni s-a renunțat, din cauza lipsei de fonduri.

„Taxa pe stâlp“ din noul Cod Fiscal este o altă opreliște în calea investitorilor străini, „care sunt înnebuniți că trebuie să plătească așa ceva“, a mai precizat reprezentantul APITSIAR. Apoi, legea privind scutirea la plata de taxe și impozite pe teren și clădiri este interpretată în mod diferite de autoritățile locale. Multe administrații locale refuză astfel de facilități, pentru a aduna bani la bugetele locale. „La Ploiești, de exemplu, acest ajutor de minims se acordă doar societății care administrează parcul industrial, dar nu și rezidenților. La Mizil s-a făcut un parc industrial pe banii Consiliului Județean Prahova, dar Primăria refuză să scutească firmele de aceste taxe și impozite, deși acolo s-au creat locuri de muncă! La Brașov și Zărnești, în fiecare an sunt discuții pe această temă“, a completat Traian Bărbat.

România, codașă în Europa

România se află la coada Europei în ceea ce privește numărul de parcuri industriale. În jurul nostru, la nivelulu anului 2013, Ungaria avea 220 de parcuri industriale, Polonia – 210, Cehia – 200, Slovacia (care are un teritoriu cât Transilvania) are 85 de unități.

Cât costă cea mai ieftină locuință de la Târgul Național Imobiliar, din Capitală

Ediția de primăvară a Târgului Național Imobiliar a început sâmbătă, la Palatul Parlamentului, unde aproape 120 de expozanți au venit cu circa 24.000 oferte imobiliare. Mai mult, majoritatea expozanților oferă diverse promoții celor care contractează o locuință pe perioada târgului – reduceri și prețuri speciale, precum și diverse cadouri (locuri de parcare, vouchere de mobilier, etc), potrivit imopedia.ro.

Cel mai mic preț întâlnit la TNI este de 19.000 euro, iar cea mai costisitoare proprietate costă 2,2 milioane euro.

„Continuând cei 10 ani de tradiție, Târgul Național Imobiliar marchează trendurile în imobiliar, creează oportunități de afaceri și vine în sprijinul infiintare firma noua srl companiilor expozante cu o platformă de promovare și dezvoltare a activității ce și-a dovedit eficiența pe parcursul celor 20 de ediții ale TNI", a declarat Cristina Bercea, organizator TNI.

În cadrul târgulului sunt prezentate sute de oferte imobiliare: locuințe vechi și noi, din toate zonele și sectoarele Capitalei, precum și terenuri dedicate celor interesați să își construiască o casă. gaminvest 

„Am selectat cu atenție cele mai interesante proprietăți imobiliare scoase la vânzare, în acest moment, și le-am expus pe Harta Proprietăților care Contează. Conceptul s-a dovedit unul de succes la edițiile anterioare, atât din punctul de vedere al vizitatorilor TNI, cât și din punctul de vedere al agenților imobiliari. Drept urmare, la standul nr. 1, există oferte pentru toate buzunarele și gusturile – cel mai mic preț este de 19.000 euro, iar cea mai cuatam colaboratori imobiliari costisitoare proprietate costă 2,2 milioane euro", a explicat Bogdan Severin, director de vânzări IMOPEDIA.ro

De asemenea, vizitatorii pot pleca de la Târgul Național Imobiliar cu vacanța de vară aranjată – tot la standul numărul 1, vor fi expuse oferte de turism pentru Grecia. Atractive nu sunt doar prețurile, ci și destinațiile – potrivit reprezentanților IMOPEDIA, este vorba de zone care nu au mai fost promovate până acum în piața românească.consultanta oradea

Târgul Național Imobiliar (TNI) se desfășoară între 15 și 17 mai 2015, la Palatul Parlamentului, în Sala Unirea. Biletul de intrare costă 5 lei. Vineri și sâmbătă, programul de vizitare este între orele 10:00 și 19:00, iar duminică va fi deschis până la orele 16:00.

Numărul tranzacţiilor imobiliare a scăzut cu peste 7.000, până la 199.122, în primul trimestru al anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, potrivit unui raport al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.  birou de contabilitate oradea

În luna martie au fost tranzacţionate 78.962 imobile în toată ţara, cu 13.700 mai mult faţă de februarie.apartamente de vanzare in oradea 

Comparativ cu martie 2014, în martie 2015 numărul tranzacţiilor a crescut cu 590. În luna martie, cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost încheiate în Bucureşti (7.516), Ilfov (5.231) şi Timiş (4.292).

Cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost înregistrate în primul trimestru din 2015 în Bucureşti (17.471), Ilfov (12.361) şi Timiş (9.753). Judeţele cu cele mai puţine imobile tranzacţionate în perioada ianuarie-martie 2015 sunt Vâlcea (2.021), Bistriţa-Năsăud (1.894) şi Covasna (1.792).hala industriale pret

Numărul ipotecilor şi al privilegiilor înscrise în cartea funciară la nivel naţional în primul trimestru al acestui an a fost de 37.503, în creştere cu aproximativ 7.000 faţă de aceeaşi perioadă din 2014. apartamente vanzare

În perioada ianuarie-martie 2015 s-au înregistrat, la nivel naţional, peste 1,5 milioane operaţiuni de cadastru şi publicitate imobiliară, în creştere cu aproximativ 55.000 comparativ cu primul trimestru al anului trecut.

Cele mai multe operaţiuni de cadastru şi publicitate imobiliară au fost înregistrate în primele trei luni ale anului în Bucureşti (101.926), Timiş (79.764) şi Ilfov (70.736). Cele mai puţine operaţiuni de cadastru şi publicitate imobiliară s-au înregistrat în aceeaşi perioadă în Covasna (14.660), Sălaj (13.449) şi Vâlcea (13.433).

Il made in Italy cucito in Romania: per il giudice è ok

PRATO. Ci sono molti modi di fare abbigliamento "made in Italy". Uno di questi è prendere tessuti e accessori italiani, realizzare i modelli e far cucire gli indumenti all'estero, dove costa meno, prima di farli rientrare in Italia col prezioso marchio, pronti per gli scaffali. Alcuni storceranno la bocca, ma queste sono le norme italiane ed europee, ribadite la scorsa settimana da una sentenza di assoluzione del Tribunale di Gorizia. Sul banco degli imputati c'era il legale rappresentante della società pratese Logo srl, accusato di aver tentato di introdurre in Italia 191 giacche cucite in Romania e riportanti il marchio "made in Italy". Le giacche sono state sequestrate il 2 giugno 2012 dalla guardia di finanza di Gorizia alla dogana. I finanzieri si limitarono a constatare che si trattava di "made in Italy" proveniente dalla Romania e il sequestro scattò in automatico perché "la società indagata avrebbe tentato di introdurre nel territorio dello Stato prodotti con segni distintivi nazionali atti a indurre in inganno il compratore sull'origine e la provenienza del prodotto". operai dalla romania

Ma l'avvocato Federico Febbo, difensore della Logo srl, ha avuto gioco facile nel dimostrare che non è così. La sua tesi, poi accolta dal giudice, è che si può legittimamente usare il marchio "made in Italy" se la "trasformazione essenziale" del prodotto avviene in Italia. E per trasformazione essenziale si intende l'uso di tessuti, accessori italiani e design italiano, oltre al controllo sugli standard di qualità durante il confezionamento. In altre parole, posso far cucire le giacche in Romania perché in fondo anche i romeni sono bravi a farlo, e soprattutto costano molto meno. L'importante è che usi materiale italiano, in questo caso filato prodotto dalla New Mill di Prato, e vigili sulle fasi di confezionamento. romania italiani 

Le 191 giacche della Logo srl erano destinate alla società Ozone srl di Cogniento (Modena), titolare di un marchio abbastanza noto (Bark) e sono state confezionate dall'azienda romena Totexim General Production. Nel corso del processo è stato sentito il direttore della Logo srl, Fausto Fusi, che ha spiegato come la delocalizzazione del confezionamento dei capi d'abbigliamento consente di ridurre i costi della manodopera. Maria Adriana Valescu, direttore tecnico della produzione, ha confermato che due volte alla settimana va a controllare nelle fabbriche che producono per la Logo srl (evidentemente non la sola Totexim) per accertarsi che ci si attenga ai modelli italiani e agli standard di qualità. aprire ditta rumena

D'altra parte la delocalizzazione di alcune fasi di produzione dell'abbigliamento è ormai da anni il segreto di Pulcinella. Gli addetti ai lavori sanno che così fan tutti e si adeguano. Anche perché l'alternativa spesso è finire fuori mercato. trasferire azienda in romania

Quanto alle norme, sia l'articolo 517 del Codice penale che la legge 350/03, pensata per la tutela del made in Italy, non vietano, dice l'avvocato difensore e conferma il giudice, che il prodotto sia assemblato all'estero. E non lo vieta nemmeno il regolamento Cee 2913 del '92, cioè il Codice doganale comunitario. Eppure da anni gli industriali, anche a Prato, organizzano convegni e premono su Bruxelles perché difenda con più forza il made in Italy. Parlano di tracciabilità come la panacea di tutti i mali. Gli stessi industriali che, come si vede, non esitano a sfruttare le opportunità che offrono la legge e il mercato, facendo cucire le giacche all'estero. Lo stesso Paolo Pierotti, titolare della Ozone e del marchio Bark (e sentito come testimone nel processo),parlando lo scorso novembre con Repubblica affermava: "I nostri clienti sono molto attenti, dobbiamo offrire loro la massima qualità. Il nostro capospalla ha una costruzione che prevede molti passaggi, tutti controllati. Non è possibile delocalizzare queste competenze".

Il caso della Logo srl è molto simile a quello di un'altra importante società pratese, i cui capi d'abbigliamento furono bloccati anni fa alla Dogana di Livorno perché riportavano l'indicazione "fabrics made in Italy" (cioè tessuto fatto in Italia) e rientravano dalla Tunisia, dove erano stati cuciti. Anche in quel caso l'imprenditore fu assolto. capannoni in romania in affitto 

Diverso sarebbe stato se sui capi d'abbigliamento fosse stato apposto il marchio "100% made in Italy" o "Total made in Italy". In questo caso tutte le fasi di lavorazione devono essere fatte in Italia, ma quasi nessuno usa quel marchio. C'è poi un altro modo di fare un "made in Italy" che fa storcere il naso ai puristi. Sono i pronto moda cinesi del Macrolotto di Iolo, che attirano frotte di compratori da molti paesi dell'Unione europea, compresi gli italiani ovviamente, proprio grazie a quei cartellini "made in Italy" che sono il valore aggiunto. Le mani che tagliano e cuciono sono cinesi, ma la confezione è evidentemente in Italia. La dimostrazione che l'indicazione di provenienza conta fino a un certo punto immobiliare investimenti in romania