Camelia Florescu – Un tulburător echilibru între muzică şi poezie

Muzica anilor’80 a fost, este şi va rămâne la modă. Este, probabil, ultima decadă cu un stil propriu. Peste tot în lume, inclusiv la noi, există acea nostalgie optzecistă, care a început din prima parte a anilor’90. artisti pentru evenimente

Anii’80 în România, au fost cei mai grei ani ai epocii Ceauşescu (1965-1989). Obsedat de achitarea datoriei externe a României şi construirea Casei Poporului, alături de un cartier grandios (actualul Bulevard Unirii), cuplul Ceauşescu a impus nişte măsuri de austeritate care au dus la crize de aprovizionare cu alimente şi bunuri de larg consum. După 1984, s-a introdus raţionalizarea alimentelor de bază, iar în 1985, benzina a fost strict raţionalizată. De asemenea, electricitatea a fost raţionalizată, iluminatul stradal a fost redus, iar programul Radioteleviziunii a fost diminuat drastic.

Cu toate acestea, muzica pop-rock românească din anii’80 a fost şi este la mare căutare. Câteva din cele mai mari succese ale muzicii pop româneşti au apărut în perioada 1980-1989. Şi nu vorbim numai despre (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru, Angela Similea sau Dan Spătaru al căror palmares rămâne de neegalat. trupe pentru nunta

După 1983-1984, au apărut în muzica românească tineri interpreţi talentaţi. Era nevoie şi de tineret pentru a repezenta România la diferite manifestări culturale în ţară sau în străinătate.

Tinerii interpreţi din anii’80, debutau fie la concursul TV “Steaua fără nume”, fie la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia sau la diferite festivaluri judeţene din ţară, cel mai important fiind Festivalul “Trofeul Tinereţii” de la Amara. hostess

O bună parte dintre aceşti interpreţi au ajuns vedete incontestabile ale muzicii pop româneşti (în ordine alfabetică: Monica Anghel, Gabriel Cotabiţă, Adrian Daminescu, Gabriel Dorobanţu, Silvia Dumitrescu, Marina Florea, Loredana Groza, Carmen Rădulescu, Oana Sârbu, Marina Scupra, Ileana Şipoteanu, Anca Ţurcaşiu, etc.).

Alţi interpreţi care s-au lansat în anii’80, deşi au avut un palmares bun şi au plăcut la public, după 1990, au părăsit luminile rampei.

Din această categorie, face parte şi Camelia Florescu, laureată a concursului TV “Steaua fără nume” şi Festivalurilor de Muzică Uşoară de la Mamaia şi Amara.

Înainte de a scrie despre activitatea Cameliei Florescu aş dori să fac o mică precizare. În anii’80, în muzica pop românească au existat trei interprete cu numele de Florescu: Camelia Florescu, Simona Florescu Dichiseanu (lansată în 1984, la Festivalul de la Mamaia) şi Lelia Florescu (lansată în 1987, tot la Festivalul Mamaia).

Camelia Florescu s-a născut pe 21 noiembrie 1964 la Craiova (Dolj). Ambii părinţi lucrau ca tehnicieni. Tatăl, Benoniu Florescu, era originar din Oltenia iar mama, Eugenia, este din Bucovina. Sora sa, Cristina, mai mică cu 7 ani, este medic. solisti pentru petrecere

În perioada 1972-1979, urmează clasele II-VIII, la Şcoala nr. 12 din Craiova, după ce urmase anterior clasa I (1971-1972), la Şcoala nr. 9 din acelaşi oraş.

În timpul şcolii generale, Camelia Florescu începe se cânte la serbări şi evenimente şcoalare.

În perioada 1979-1983, urmează cursurile Colegiul Naţional “Carol I” din Craiova (fostul Liceu de Matematică-Fizică “Nicolae Bălcescu”). Şi aici cântă la serbări şi manifestări şcolare.

În timpul liceului, diriginta sa, Olga Curelaru, profesor de Limba şi Literatura Română, o încurajează să cânte şi să scrie poezii.

În toamna anului 1979, la începutul clasei a IX-a, Camelia Florescu este distinsă cu Premiul I la cea de-a IV-a ediţie a Festivalului-Concurs de Muzică Populară şi Uşoară “Florile Tinereţii” din Craiova, fiind remarcată de profesorul Eugen Mihăilescu care se afla în juriu. Deşi anul şcolar începuse deja, acesta o admite pe tânăra elevă la cursurile Şcolii Populare de Artă din Craiova.

Astfel, în perioada 1979-1982, Camelia Florescu urmează, în paralel cu Liceul, cursurile Şcolii Populare de Artă din Craiova, Secţia Canto-Muzică Uşoară, la clasa profesorului Eugen Mihăilescu.

De asemenea, tot în această perioadă, colaborează cu Casa Armatei şi cu diverse instituţii de cultură din Craiova. În cadrul acestor instituţii a făcut parte din colectivele de teatru, cenaclu poezie, muzică folk, muzică uşoară/pop.

Din 1979 şi până în 1986, participă la numeroase Festivaluri şi Concursuri Interjudeţene obţinând premii importante. O listă completă cu participările artistei la aceste festivaluri şi concursuri o găsiţi la finalul acestui articol.

In 1985, la Festivalul „Steaua Dunării” din Galati

Imediat după terminarea liceului, în perioada 1983-1984, este angajată la Depoul CFR Craiova. Face parte şi din Brigada Artistică acestei instituţii, unde îl are coleg pe actorul Romică Ţociu. Trebuie precizat că, la acea vreme, în mai toate întreprinderile din ţară existau echipe artistice.

În 1985, la sugestia şi recomandarea interpretei Carmen Rădulescu, începe colaborarea cu Ansamblul Artistic “Doina al Armatei”. Alături de Carmen Rădulescu, Camelia Florescu a interpretat piesa “Acelaşi vis”, a compozitorului Şerban Georgescu, în cadrul primei etape a concursului TV “Steaua fără nume”, la proba “Duet cu o vedetă”

Tot în 1985, participă la cele mai importante manifestări de gen pentru tinerii interpreţi. A trecut cu brio prima etapă a Concursului TV “Steaua fără nume”, a obţinut Trofeul “Amara” la Festivalul Tinereţii de la Amara şi participă la secţiunea “Interpretare” a  Festivalului Naţional de Muzică Uşoară “Mamaia’85”.

La Mamaia’85, Camelia Florescu a participat cu doua piese: una din repertoriul cunoscut al muzicii pop/uşoară româneşti (“Ploia şi noi” a lui Vasile V. Vasilache) şi o primă audiţie – “Noapte de vară” (Aurel Giroveanu), care a fost şi prima înregistrare efectuată la Radio România.

După ce a avut cronici pozitive în multe ziare şi publicaţii locale, începând cu 1985, Camelia Florescu este menţionată în reviste şi publicaţii româneşti precum „Cărăbuş”, „Contemporanul”, „Dobrogea nouă”, „Femeia”, „Flacăra”, „Informaţia Bucureştiului”, „Litoral”, „Munca”, „România Liberă”, „Săptămâna Culturală a Capitalei”, „Scânteia Tineretului”, „Tribuna Sibiului”, „Viaţa militară”, etc.

De asemenea artista începe colaborarea cu Televiziunea Română, singurul post TV din acea perioadă.

Începând cu 1986, cântă la unele dintre cele mai renumite restaurante şi baruri din Bucureşti, cum ar fi Barul Nord sau Izvorul Rece.

În februarie 1986, participă la Secţiunea “Muzică de dans în primă audiţie” la Festivalul Melodii’86 (Sala Polivalentă din Bucureşti) cu piesa “Nu-i dans pe lume cum e un tango” (muzica: Dan Ştefănică) care s-a bucurat de succes şi a fost inclusă pe discul Melodii’85 – Dans (1) (1986, Electrecord ST EDE 02853).

În primăvara anului 1986, obţine Trofeul la secţiunea „Interpretare” a celei de-a X-a ediţii a Concursului de Creaţie şi Interpretare “Bucureşti’86”.

In 1986, la barul Nord din Bucureşti

Pe 31 august 1986, Camelia Florescu are o altă mare reuşită, fiind distinsă cu Premiul II, la secţiunea “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia’86 (27 – 31 august 1986). În festival, Camelia Florescu s-a prezentat cu piesele “Unde sunt copii?” (muzica: Magda Boboc) şi “Au pornit cocorii” (muzica: Dan Ardelean), cea din urmă a fost prezentată în primă audiţie devenind o piesă de succes.

Secţiunea de Interpretare a Festivalului de la Mamaia’ 86 a fost de bun augur pentru majoritatea tinerilor interpreţi care au participat, mulţi dintre aceştia devenind vedete incontestabile ale muzicii pop/uşoară româneşti. Pe lângă Camelia Florescu(Premiul II), printre laureaţi s-au numărat (în ordinea importanţei premiilor): Loredana Groza (Marele Premiu), Daniela Nicol (Premiul I), Doru Stelian (Premiul I), Monica Anghel (Premiul CC al UTC ), Alexandra Canareica (Premiul III), Valeriu Crişan (Premiul III), Trio R (Premiul de Popularitate), Oana Sârbu (Premiul Tinereţii), Dana Bartzer (Premiul Criticii oferit de ATM), Ileana Şipoteanu (Menţiune), Anca Ţurcaşiu (Menţiune).

În toamna anului 1986, după o colaborare de aproape doi ani, Camelia Florescu devine angajata Ansamblului Artistic “Doina al Armatei”. Cu această ocazie, artista s-a stabilit în Bucureşti.

În perioada 1986-1996, este angajată Ansamblului “Doina al Armatei”, alături de care a efectuat numeroase turnee în ţară şi străinătate precum şi multe spectacole în Bucureşti.

Începând cu 1985, Camelia Florescu a înregistrat în jur de 20 de piese în primă audiţie, pe muzica unor cunoscuţi compozitori ai muzicii pop/uşoare româneşti cum ar fi: Dan Ardelean, Marcel Dragomir, Octav Firulescu, Aurel Giroveanu, Liana Godea, Dinu Giurgiu, Jolt Kerestely, Constantin Popovici, Dan Ştefănică, Alexandru Willmany

În iulie 1987, participă la cea de-a doua ediţie a Concursului de Muzică de Dans pentru Tineret de la Costineşti cu piesa “De când este dragostea” (Jolt Kerestely), care, de asemenea, s-a bucurat de succes.

Artista a lansat câteva piese de succes în muzica pop/uşoară românească cum ar fi (în ordine cronologică):  “Nu-i dans pe lume cum e un tango” (1986, muzica: Dan Ştefănică), “Au pornit cocorii” (1986, muzica: Dan Ardelean), “Un cer de stele” (1987, muzica: Jolt Kerestely), “De când este dragostea” (1987, muzica: Jolt Kerestely).

In 1995 la Penne (Italia)

În octombrie 1988, participă la Secţiunea de Creaţie a Festivalul “Cântecului Ostăşesc” cu piesa “Cântec pentru erou” (muzica: Octav Firulescu), care a obţinut Premiul II.

Participă şi la o serie de spectacole atât în Bucureşti (Sala Polivalentă, Sala Radio), cât şi prin ţară, alături de cei mai cunoscuţi artişti ai momentului.

Pe 5 noiembrie 1988, Camelia Florescu şi Angela Stoicaparticipă la cea de-a doua etapă a celebrului concurs TV “Steaua fără nume”, realizat atunci de Anca Sandu, desfăşurat la Sala Radio din Bucureşti şi prezentat de Octavian Ursulescu (cel mai popular prezentator de spectacole de divertisment şi varietăţi din România).

Pentru cei care nu ştiu, în perioada 1969-1989, concursul TV “Steaua fără nume”, realizat de Sorin Grigorescuşi Simona Patraulea (ulterior a fost realizat şi de Anca Sandu şi Nicoleta Păun), a fost cel mai important concurs TV pentru tinere talente, asemănător cu “Vocea României” sau “X-Factor” de azi, dar mult mai complex şi cu un juriu mai larg şi mai variat. Concursul avea trei etape. Artişti precum (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Angela Ciochină, Cornel Constantiniu, Loredana Groza, Eva Kiss, Jeanina Matei, Mihaela Oancea, Gina Pătraşcu, Carmen Rădulescu, Mihaela Runceanu, Oana Sârbu, Doina Spătaru s-au lansat în cadrul acestui concurs.

Trebuie să menţionăm că, după 1975, datorită unui număr mare de concurenţi înscrişi, cele trei etape ale “Stelei fără nume” se parcurgeau în câţiva ani (între 3 şi 4 ani).

Din juriul Etapei a II-a a concursului au făcut parte: celebra soprană şi prim solista Operei Române Eugenia Moldoveanu (preşedintele juriului), Smaranda Oţeanu Bunea (critic muzical), Camelia Dăscălescu(compozitor), Ion Cristinoiu (compozitor), Marcel Dragomir (compozitor), Biţu Fălticineanu (regizor), Marius Ţeicu (compozitor).

Probele din concurs au fost următoarele:

1. O piesă cunoscută din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti. Acompaniată de Orchestra de Estradă Radio (dirijor: Cornel Popescu), Camelia Florescu a interpretat “Viaţa este mai frumoasă” (muzica: Marius Ţeicu; versuri: Eugen Rotaru), lansată de Angela Similea.
2. O piesă în primă audiţie. Camelia Florescu a prezentat piesa “Iubirile” (muzica: Alexandru Willmany; versuri: Romeo Iorgulescu).
3. Recunoaşterea a trei piese din muzica pop/uşoară româneasacă (titlul, compozitorul, textierul, interpretul).
4. O piesă din repertoriul propriu, legată deja de numele concurentului. Din nou acompaniată de Orchestra de Estradă Radio, Camelia Florescu a interpretat “Au pornit cocorii” (muzica: Dan Ardelean; text: Flavia Buref), ce fusese lansată cu doi ani mai devreme, la Festivalul de la Mamaia.
5. Proba de Duet, a fost ultima probă a concursului. Camelia Florescu şi Angela Stoica, acompaniate de Orchestra de Estradă Radio, au intepretat piesa “Baladă” (muzica: Radu Şerban; text: Aurel Storin), lansată la Festivalul Mamaia’75 de Margareta Pâslaru şi Marina Voica.

Atât Camelia Florescu, cât şi Angela Stoica, au obţinut 66 şi respectiv, 67 de puncte, amândouă promovând în Etapa III (punctajul minim de promovare fiind 65 de puncte).

Din păcate Etapa III nu a mai avut loc. După evenimentele din decembrie 1989, Concursul “Steaua fără nume” a fost interupt.

În luna martie 1989, Camelia Florescu este trecută în cartea „Meridianele cântecului” (Editura Muzicală), scrisă de muzicologul Daniela Caraman Fotea.

În noiembrie 1989, Camelia Florescu a efectuat prin ARIA (singura agenţie de impresariat artistic din România din vremea aceea), primul său turneu peste hotare, în Italia, în Poggibonsi, aflat în provincia Siena, regiunea Toscana.

Evenimentele din decembrie 1989, au surprins-o pe artistă în Italia, unde a rămas în turneu, până în aprilie 1990.

În anii’90, artista a mai efectuat turnee în Turcia (1993, la Ankara), Italia (1995, Penne) Grecia (1996, Salonic).

În prima jumătate a anilor’90, deşi  a mai avut câteva apariţii la TVR, datorită perioadei haotice din lumea divertismentului românesc, Camelia Florescu a renunţat de bună voie la apariţiile radio-tv. Cu toate acestea, artista a continuat să cânte.

În anul 1996, după zece ani de activitate, părăseşte Ansamblul Doina al Armatei şi începe seria turneelor în Egipt.

În perioada 1996-2001, are numeroase contracte în Egipt, în localităţile Hurghada, Ain Sohna şi Nuweiba, unde cântă la cele mai renumite hoteluri şi localuri de acolo, cum ar fi: Melia Pharaoh Hotel, Hilton Plaza Hotel, Stella di Mare (Swiss Inn), Sheraton Miramar Hotel, Hilton Nur, Desert Rose Hotel.

În aprilie 2001, revine în ţară şi termină cu succes cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Univeristăţii Hyperion. De asemenea, în 2003, absolvă şi Şcoala de Turism Amfiteatru din Bucureşti.

În perioada mai – noiembrie 2004, continuă să aibe contracte în Hurghada, Egipt, cântând la hoteluri şi restauranturi de lux precum: Hilotn Resort, Grand Hotel Makady, Intercontinental Hotel, Palm Beach Hotel, Sheraton Miramar Hotel, Hilton Nur, Desert Rose Hotel.

Artista a avut şi are numeroase contracte de scurtă durată în străinătate, cum ar fi (în ordine cronologică): Germania (Koln 2003-2004), Egipt (Taba, Revelion 2004), Ungaria (Budapesta, 2006), Franţa (Paris, 2008), Germania (Frankfurt, 2010), Marea Britanie (Londra, 2011), Germania (Pleifeld, Phaffenhofen, Solnhofen, 2012), Italia (Livorno, Torino, 2015), Germania (Aachen, Joln, Gummersbach, 2015), Italia (Pescara, 2017).

În 2004, îşi deschide firma Camina Concept care se ocupă cu organizări de evenimente private (nunţi, botezuri, petreceri, recepţii private) şi corporate (team-building, petreceri de Crăciun, aniversări de firmă).

În anul 2016, firma artistei Camina Concept submite la Autoritatea Naţională de Turism obţinerea licenţei, astfel ia fiinţă Agenţia de Turism Camina Travel.

În cadrul evenimentelor la care participă, Camelia Florescu are în repertoriu peste 1000 de piese atât din cel internaţional, cât şi din cel românesc. Artista abordează cu uşurinţă piese de dans, de petrecere şi, uneori, de folclor românesc. De asemenea, cântă în limbile română, arabă, engleză, franceză, germană, italiană, portugheză, rusă, sărbă, spaniolă, turcă

Camelia Florescu este si o talentata textiera si poetă. Prima sa poezie a fost publicată 1981 în ziarul local “Înainte” din Craiova.

Pe când lucra la Ansamblul Doina al Armatei, artista a realizat vesurile unor cuplete pentru spectacolele organizate acolo. A scris texte pentru compozitorii Marius Micu, Constantin Popovici (de la Ansamblul Doina al Armatei) şi Francisc Reiter. De asemenea a creat versuri în limba română, la o serie de peise din repertoriul internaţional.

Activitatea sa literară s-a intensificat în ultimii ani. Din 2013, este prezentă în o serie de Antologii de poezie colective.

Artista scrie şi publică pe site-urile şi revistele: Apollon, Cenaclul Poezii Diaspora, Confluenţe Lirice, Confluenţe Literare, Dialoguri culturale , eCreator, Însemne culturale, Literatura pentru toţi, Literaturitate, Poeţii noştri, Qpoem, Revista Nouă.

Anul  2017 i-a adus o serie de premii şi distincţii pentru poezie. Iată o listă cu aceste premii, preluată din CV-ul literar al artistei.